joi, 10 iunie 2010

Portar la buze


Incepi prin a spune asa - a fost. Bun. Mai departe. Cum iti evaluezi clipa? E, aici e aici. Stai intre iarba si nori, cascand. E clar, n-ai dormit azi-noapte. N-am dormit? Of! Eu stiam altceva. Ce? Asta e problema - ce poti spune cu adevarat despre tine? Daca poti. Daca crezi ca cineva te va intelege. Ca si cum ti-ar tremura mana cand torni apa intr-un pahar cu gura stramta. Atat de stramta, incat fiecare picatura trebuie sa-si stoarca vaporii din ea, ca sa intre acolo.

Mai departe. Pana unde? Te uiti in toate partile, stai de vorba cu tine si nu stii - e bine intr-acolo sau intr-acolo? Sau nicaieri? Sa stai pe loc? Mai bine, mi se sopteste. Bun, stau pe loc, dar macar sa fac un joc de picioare, sa sar. Nu, vine alta indicatie. Stai nemiscat. Astept. E clar. Ce e clar? S-o luam metodic - am venit azi aici, la voi, la firma. Patronul imi trimite prin secretara raspunsul - nu! Categoric nu. Si astept. Sa se schimbe cotatiile bursei, sa se schimbe actionariatul firmei. Doar asa m-or angaja si pe mine? Portar. Au dat anunt la ziar. Au nevoie de portar. In fine, stau ce stau - o ora, doua, trei, patru. Frate, dar pana cand? Trec fustele pe langa mine, despicate pana la fundurile de balet printre dosare. Si voci pitigaiate traverseaza firma. Rujuri, tampoane, deodorante. Clar. Firma numai cu femei. Condusa de un barbat. Si eu stau chiar in mijlocul halei de birouri. In picioare. Pana si pantalonii mi-au obosit.

Gata, se termina programul. Pleaca lumea acasa. Eu - pe loc. Astept. Vin doua buze strident rujate si-mi spun sa intru. Unde? Draga, nu in gura mea, deocamdata! Rade pana si verigheta de pe degetul doamnei. In sala intunecoasa. Draperiile lasate. Din spatele biroului negru o umbra se ridica greoi si incearca sa ma striveasca. Dau sa fug. - Stai! Stau. Din fumul gros de trabuc se intrupeaza obraji slaninosi, nas alunecos, frunte ascunsa sub claia de par negru si ochi somnorosi. Ma gandesc. N-a dormit bine azi-noapte. Am fost tovarasi de vise turtite din cauza realitatii beligerante.

-Draga, incepe sa vorbeasca patronul. Te-am testat, esti bun de portar. Ai stat nemiscat. Bravo! De maine vii la lucru. Bafta! Ies repede. Primesc de la secretara fisa postului. Sa vedeti ce am de facut - sa stau nemiscat in mijlocul halei de birouri. Ca azi. Doar atat? Dar eu voi fi portar. Ar trebui sa stau la poarta! Raspuns - pazesti altceva. Ce? Ramane de vazut. - Noi, femeile, avem imaginatie bogata! Zice secretara. Buze moi si groase. Ruj alunecos. Limba saltareata. Pometi ciupiti.

Astept lista completa...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu