miercuri, 15 septembrie 2010

O data si gata


Ea credea asa - totul e in regula. Ca urmare, a inceput sa caute in stanga si-n dreapta. Sa vada ce si cum. Intrebari, raspunsuri. Fiecare zicea ce-i convenea. Pana la un moment dat. Cand ce credeti ca s-a intamplat? I-a batut la usa un barbat. Cu barba, cu palarie neagra si baston. - Buna ziua! Zice necunoscutul, fara sa-si scoata palaria in fata blondei cu picioare lungi si decolteu larg, care-l primise in tocul usii. - Buna, ce doriti? A murmurat doamna. Maritata cu numai cinci luni in urma. Si singura in ditamai viloiul cu 12 camere, de la marginea orasului, chiar in coasta unui deal impadurit. - Pai, nu aveti nevoie?...

Abia acum se dumireste tanara. Si fata i se lumineaza. Ba da, avea nevoie, chiar urgenta. Ca urmare, il pofteste pe barbat in casa. - Va servesc cu un ceai, o cafea? - Multumesc, am baut. Mai bine ma duc la toaleta. Si musafirului i se arata imediat usa fericirii. Spre care se napsuteste. Din baie se aud mai intai gemete, apoi suspinuri, iar la final un fluierat. Si dusul. O jumatate de ora de rasfat. In fine, iese. Curat ca lacrima. Hainele sunt puse la uscat, in balcon. El si-a legat cat mai bine prosopul. Si-a prins barba intr-un elastic. Si se tolaneste pe canapea, la televizor. Tocmai incepuse meciul. Doamna in bucatarie. Face cartofi prajiti, in cuptor friptura-i gata, iar din borcan sar, una cate una,muraturile. Inca putin si cina va fi servita. In sufragerie.

- Ai nevoie de prosop? Intreaba masculul ajuns pe la 50 de ani fara ca nici el sa stie bine cum si de ce, si mai ales in ce conditii. - Da, daca vrei, te rog chiar. Barbatul se duce in bucatarie cu prosopul in mana. - E inca frumoasa! Exclama femeia, uitandu-se cu nesat. La bricheta pe care individul o foloseste pentru a-si aprinde tigara. Cei doi se aseaza la masa, in dreptul geamului deschis. Curentul le matura cele mai ciudate ganduri. - Niciodata n-am fost mai pregatita ca acum! Zice ea, inrosindu-se. El nu-i refuza privirea, ea i-o daruieste fara nici cea mai mica ezitare.

Gata, e pregatit. Barbatul se ridica si trece la treaba. Apuca telefonul si suna. - Alo, domnul Zmeu? De la celalalt capat al firului raspunde Zmeul. - Am sunat cu un scop. Eu sunt langa doamna Zmeu, sotia dumneavoastra, care m-a chemat. Stiti despre ce e vorba? Cateva secunde de tacere, ca si cum aducerea aminte a sotului nu functiona dupa standarde normale. - A, da, mi-a povestit in amanunt ce vrea sa faca. Sunt perfect de acord. Va doresc reusita deplina! Dialogul se intrerupe brusc, la initiativa Zmeului. Sau poate i-o fi scapat mobilul din mana.

Zmeoaica surade. Se ridica, punandu-se, fara nici cea mai mica ezitare, la dispozitia vizitatorului. - Puteti face orice, chiar orice! E decisa blonda, renuntand la tot, incepand cu papucii si terminand cu margelele. Se intoarce pe toate partile, lasandu-se privita in amanunt. Bea un pahar cu apa, apoi se opreste in dormitor, in dreptul patului. - Inainte de asta, vreau sa stiu doar cum te cheama. Isi cheama noul prieten, sa se lipeasca de ea. - Nu conteaza, vom termina repede. El e nerabdator, femeia se lasa cotropita pana in cele mai tainice strafunduri. - Oricat de adanc, nu conteaza, pot sa rezist pentru tine oricat de mult, mai mult decat crezi! Tine sa precizeze nevasta, abia reusind sa-si pastreze vocea calma, in timp ce vizitatorul se opinteste din toate puterile, nadusind.

Inca putin. - Mai e la un colt. O asigura barbosul. Si gata. Iese incet, sa nu faca ravagii. Doamna rasufla usurata, domnul zambeste. Totul a mers perfect. Nici nu se asteptau sa fie atat de bine. Fiecare se imbraca, se parfumeaza, isi dau mana si se despart ca doi buni prieteni. O data si gata. A fost. Nu se vor mai vedea. Niciodata. Chiar niciodata? Da, clar, doar asa a fost contractul. Daca doamna mai vrea, trebuie sa apeleze la alt robot...

marți, 7 septembrie 2010

Greierele


Bate, vorbeste, iar bate. Era spre miezul noptii. Ce sa fie? Vecinii speriati. Balcoanele tremurand. Pomii frunzarindu-se. E clar, iar se cearta Vasilestii. Si da-i, si da-i. E si el. El pe ea. Calare, pe rand. Si nimeni nu stie cine va iesi invingator din toata povestea asta. Inca un episod. Da, clar. Oale, strachini. Toate gaurite de-atatea injuraturi si pereti crapati. Oare nu se potolesc? Se-aude o sirena. Departe. Salvarea sau politia? Depinde ce-a anuntat cel care-a anuntat. Unii cheama salvarea. Daca se trantesc si se busesc Vasilestii. Daca sunt numai injuraturi, merge doar politia.

Bun, s-a desfiintat scandalul pe ziua de azi. Printre fire si acadele se dau declaratii belicoase. Vecinele isterice plang. Vecinii nu mai zic nimic, nu mai au loc pe casa scarii. Vasilestii stau in cadrul usii lor. Parca si-ar pazi apartamentul. Nici macar politaii sa nu intre acolo. Din usa arunc un ochi pana-n bucatarie. Masa imprastiata isi cauta un punct de sprijin peste un morman de sticle, pahare si polonice. - Ce s-a-ntamplat, dom-ne, ce s-a-ntamplat? E nedumerit barbatul, cu buza umflata de-o directa a nevestei, care, la randul ei, prezinta semnele obscene ale unui "sarut" de pumn asupra ochiului stang. - Iubire mare! Se baga in seama un batranel, cu bastonul iesit la inaintare, ca avangarda, gata oricand sa dea piept cu dusmanul si sa-l scarpine pana la sange.

Cand colo, cand aici. Amenda. Sare hartia dintr-un colt in altul. Era sortita buzunarului Vasilestilor. Care au aruncat-o cat colo, in multime. Si multimea cauta. De zor. S-o prinda. Ajunge bucata alba pe capul unei domnisoare cu decolteu zambind dintre sanii mari, vorbareti. Pana si ei fac scandal, balanganindu-se in toate partile, de parca ar vrea sa iasa in mijlocul aglomeratiei si sa dea cu ea de pamant. - Vai! Zice fata, dandu-se un pas inapoi. Unul dintre politisti a vrut sa intinda mana. Degetele i-au alunecat in decolteu. N-au mai ajuns la amenda.

Liniste. Numai un greiere bate in geam. - Bate in geam? Se mira Vasileasca. Ramane cu ochii atintiti la blocul de peste drum. - Da, draga, poate sa bata. Si el poate. Raspunde seful de familie. Un barzaune apare ca din ceata. Si se ia la bataie cu greierele. - Iote-te, c-a venit politia de greieri! Striga cucoana. Si sare-n sus de bucurie. Greierele e arestat. Catuse, pumni in cap. Fara amenda. - Uite ca nu i-a dat amendaaaaa! Se repede dintr-o data Vasileasca la Vasilescu. El taman ce se uita la stirile de noapte. Cu ploi acide si muste-n branza. - De cand suntem noi impreuna, Vasilico? Ea se gandeste si numara pe degete. Se incurca in ierni si primaveri. - Sa tot fie, e-he! Incearca ea sa scape cu ridurile care-i brazdeaza fata. - Uite ce mi-ai facut atata amar de vreme!

Greierele a disparut. Vasileasca nu l-a mai gasit pe geam. A vazut doar o dara. Ca si cum cantaretul ar fi fost strivit. A murit in chip sadic. Si penal. Disperata, femeia pune mana pe telefon. - Alo, politia? Veniti, ca e nasol! Apoi se prabuseste peste maldarul de sticle si sforaie. - Omoara greierele ala, baaaaaaaaaa! Sare o injuratura din camera alaturata.