joi, 23 decembrie 2010

La miauneli


Draga, am asa, un fel de... De? Pai, cum sa-ti spun, nu stiu nici eu. Nu stie. Clar nu stie! Adica? Adica uite - revelionul. Ah, nu-mi spune! Stai sa-ti spun. Gata, incep. Si se face ca el vine pe un cal alb, si ma cere de  nevasta, si ne iubim adanc. Adanc? Se sperie prietena de iluziile prietenei ei. Stateau ele de vorba pe un balcon alb dintr-un bloc alb, care era intr-un oras alb, pe fundalul sclipicios al cerului negru. Of, ce tablou! Se miauna cea tanara, benoclandu-se la maimutareala de pe peretele prietenei ei. Era un tablou. Nou-nout. Cadou de la iubit, explica posesoarea. Care ce face? Cine, iubitul? Nu, draga, lasa-l sa cumpere, daca-i prost. Auzi, stii ceva, nu-mi face iubitul prost, vaco! Vai de mine, si sa vezi frizerie, dup-aia, si imbranceli, si rupt de haine, si podoabe capilare pierdute pe sub pat. La-la-la-la!

2 comentarii:

  1. asta a fost sa ne binedispuna...oriqm ai reusit:)

    RăspundețiȘtergere
  2. multumesc. ma bucur ca am reusit! datorita unui moment de inspiratie.

    RăspundețiȘtergere